Ast\u0103zi, 17 iulie, se s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u201cZiua Justi\u0163iei Penale Interna\u0163ionale\u201d, \u00een amintirea unui moment fundamental pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi pentru pedepsirea crimelor care aduce atingere con\u015ftiin\u0163ei speciei umane. La data de 17 iulie 1998 a fost adoptat Statutul de la Roma al Cur\u0163ii Penale Interna\u0163ionale: un eveniment pe care mul\u0163i l-au comparat, datorit\u0103 importan\u0163ei istorice, cu aprobarea Cartei Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n
Somalia, Ruanda, Bosnia \u015fi ast\u0103zi \u015fi Siria: roata intoleran\u0163ei \u015fi a violen\u0163ei se \u00eenv\u00e2rte neobosit\u0103. Nicio \u0163ar\u0103 nu se poate considera imun\u0103. Prin constituirea Cur\u0163ii, comunitatea interna\u0163ional\u0103 a vrut totu\u015fi s\u0103 refuze orice form\u0103 de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de atrocit\u0103\u0163ile ca genocidul, crimele de r\u0103zboi \u015fi crimele \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii \u015fi orice form\u0103 de nepedepsire a vinova\u0163ilor.<\/p>\n
Pacea nu poate exista f\u0103r\u0103 recunoa\u015fterea gre\u015felilor grave \u015fi condamnarea criminalilor. Dac\u0103 nu vrem ca acestea s\u0103 provoace r\u0103ni destabilizatoare, r\u0103nile trecutului trebuie vindecate. Con\u015ftientizarea atrocit\u0103\u0163ilor comise este premisa pentru dep\u0103\u015firea lor definitiv\u0103, antidotul con\u015ftiin\u0163ei, pentru ca s\u0103 nu se mai \u00eent\u00e2mple niciodat\u0103. De aceea, Curtea Penal\u0103 Interna\u0163ional\u0103 este instrumentul p\u0103cii \u015fi diploma\u0163iei preventive. \u00cen multe cazuri descoperirea adev\u0103rului nu numai c\u0103 a f\u0103cut dreptate victimelor, ci a \u015fi generat un fel de eliberare colectiv\u0103. Rolul descurajant al Cur\u0163ii este deci necesar umanit\u0103\u0163ii pentru a evita pr\u0103bu\u015firea din nou \u00een abisurile brutalit\u0103\u0163ii, contribuind la \u00eenr\u0103d\u0103cinarea principiului legalit\u0103\u0163ii \u015fi la afirmarea principiului responsabilit\u0103\u0163ii de a proteja \u00een detrimentul cultului scutirii de pedeaps\u0103.<\/p>\n
Odat\u0103 cu trecerea anilor Curtea \u015fi-a sporit propria autoritate \u015fi credibilitate. Num\u0103rul \u0163\u0103rilor care au ratificat Statutul acesteia sunt acum 122. Conferin\u0163a pentru revizuirea Statului de la Roma, care s-a organizat la Kampala \u00een anul 2010, a condus apoi la adoptarea unor amendamente importante referitoare la crimele de r\u0103zboi \u015fi la agresiune, care pot extinde cadrul de aplicare al Statutului. Tuturor Statelor P\u0103r\u0163i le revine sarcina de a continua cu convingere s\u0103 asigure sprijinul politic \u015fi financiar necesar Cur\u0163ii.<\/p>\n
Italia a promovat constituirea Cur\u0163ii, a adoptat imediat legea de ratificare a Statutului de la Roma, dar i-a trebuit un deceniu p\u00e2n\u0103 s\u0103 adapteze regulamentul intern la statutul \u015fi s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 coopereze cu drepturi depline cu Curtea. \u00cen materie de drepturile omului nu trebuie niciodat\u0103 s\u0103 la\u015fi garda jos. A\u015f dori a\u015fadar s\u0103 profit de ocazie nu numai pentru a face din ea o celebrare, ci \u015fi pentru a re\u00eennoi sprijinul institu\u0163iilor \u015fi societ\u0103\u0163ii italiene adus justi\u0163iei penale interna\u0163ionale.<\/p>\n
Cu acest spirit, am dat dispozi\u0163ii ca drapelul Cur\u0163ii Penale Interna\u0163ionale s\u0103 fie arborat ast\u0103zi la Farnesina, al\u0103turi de cele ale Italiei \u015fi Uniunii Europene.<\/p>\n