Cooperare politică
Relațiile dintre Italia și România se caracterizează printr-un grad ridicat de intensitate, atât în ceea ce privește dialogul politic, cât și colaborarea economică și comercială, desfășurându-se în cadrul Declarației privind Parteneriatul Strategic Consolidat, reînnoită cel mai recent la 15 februarie 2024, cu prilejul celui de-al treilea Summit interguvernamental Italia-România. După primele două ediții ale Summitului, desfășurate la 9 octombrie 2008 și 30-31 mai 2011, dialogul politic a continuat într-un ritm susținut, având loc numeroase întrevederi bilaterale la nivel înalt.
Printre cele mai semnificative momente se numără vizita în Italia, în aprilie 2015, a Președintelui României, Klaus Iohannis, care a avut întrevederi cu Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, și cu Președintele Consiliului de Miniștri, Matteo Renzi. În același an (8-9 iulie 2015), Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei, Dl. Paolo Gentiloni, a efectuat o vizită la București, deschizând lucrările Conferinței ANCE și având întâlniri cu cele mai înalte autorități române (inclusiv cu Președintele Iohannis și Prim-Ministrul Victor Ponta), dar și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai „Sistemului Italia” în România.
Președinta Camerei Deputaților din Italia, Dna. Laura Boldrini, a efectuat o vizită oficială în România la 21-22 martie 2016. Ulterior, Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, a vizitat Bucureștiul în perioada 13-14 iunie 2016, având întrevederi cu Președintele Iohannis și cu Prim-Ministrul de la acea vreme, Dacian Cioloș. Pe 22 noiembrie 2016, Ministrul român al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, s-a întâlnit la Roma cu omologul său italian, Paolo Gentiloni.
Vizita Președintelui Consiliului de Miniștri al Italiei, Paolo Gentiloni, la București, la 19 aprilie 2018, unde s-a întâlnit cu Premierul român, Viorica Dăncilă, și cu Președintele Klaus Iohannis, a contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale, inclusiv în contextul cooperării la nivelul Uniunii Europene, confirmând o convergență de viziuni asupra numeroaselor dosare europene. La 14-15 iunie 2018, Președinta Senatului italian, Maria Elisabetta Alberti Casellati, a efectuat o vizită la București, cu ocazia reuniunii Asociației Senatelor din Europa.
În octombrie 2018, Președintele Iohannis a efectuat o vizită de stat în Italia, unde s-a întâlnit cu Președintele Republicii, Sergio Mattarella, cu Prim-Ministrul Giuseppe Conte, cu Președinta Senatului, Alberti Casellati, și cu Președintele Camerei Deputaților, Roberto Fico.
La 14 martie 2022, Ministrul italian al Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, Dl. Luigi Di Maio, a efectuat o vizită la București, urmată de vizita Ministrului Apărării, Lorenzo Guerini, la Constanța, în perioada 28-29 martie. În 29-30 noiembrie 2022, Vicepremierul și Ministrul Afacerilor Externe, On. Antonio Tajani, a participat, în numele Italiei, la Summitul NATO de la București.
În perioada 8-9 mai 2023, Ministrul pentru Întreprinderi și Made in Italy, Adolfo Urso, a efectuat o vizită la București, având întrevederi cu Prim-Ministrul României, Nicolae Ciucă, precum și cu Ministrul Economiei, Florin Spătaru, și Ministrul Mediului, Tánczos Barna.
La 15 februarie 2024, la Roma, a avut loc cel de-al treilea Summit interguvernamental Italia-România, la care au participat Președinta Consiliului de Miniștri, Giorgia Meloni, și Prim-Ministrul României, Marcel Ciolacu, care au susținut declarații comune de presă. Cu această ocazie, a fost semnată o Declarație comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic și alte șapte documente vizând domenii strategice precum: apărarea, cooperarea polițienească, justiția, sprijinul pentru start-up-uri, cooperarea în domeniul energiei nucleare, securitatea cibernetică, turismul, protecția civilă și formarea funcționarilor publici.
În marja Summitului, Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a avut o întrevedere bilaterală cu Vicepremierul și Ministrul de Interne român, Cătălin Marian Predoiu, în urma căreia a fost semnată o Scrisoare de intenție privind prevenirea și combaterea criminalității organizate transnaționale.
Ministra italiană a Turismului, Daniela Santanché, și Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România, Ștefan-Radu Oprea, au semnat un Memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul turismului, care completează Acordul interguvernamental semnat în 1993. Memorandumul vizează consolidarea colaborării bilaterale prin schimbul de informații și bune practici privind strategiile de dezvoltare și promovare turistică, cu accent pe turismul sustenabil, experiențial și turismul de origine („turismul rădăcinilor”), precum și inițiative comune dedicate operatorilor din sector, participarea la târguri și evenimente și facilitarea contactelor în domeniul formării profesionale.
La 12 martie 2024, Ministrul Justiției din Italia, Carlo Nordio, a avut o întrevedere la Roma cu Ministra Justiției din România, Alina Ștefania Gorghiu, în cadrul căreia a fost semnată o Declarație comună privind dezvoltarea parteneriatului în domeniul justiției și stabilirea celor mai bune practici pentru intensificarea cooperării judiciare bilaterale în materie penală și civilă.
În perioada 18-19 iunie 2024, Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, a efectuat o vizită oficială în România. La sosirea sa la București, Șeful Statului s-a întâlnit cu comunitatea italiană și cu personalul Ambasadei Italiei. În ziua următoare, Președintele Mattarella a depus o coroană de flori la Monumentul Eroului Necunoscut, în semn de comemorare și respect. Ulterior, a fost primit la Palatul Cotroceni de Președintele României, Klaus Iohannis, cu care a discutat teme esențiale legate de securitatea și apărarea Europei. Vizita a continuat cu întrevederi bilaterale la Palatul Parlamentului, cu Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și la Palatul Victoria, cu Prim-Ministrul Marcel Ciolacu, consolidând și mai mult relațiile dintre cele două țări și aprofundând subiecte de interes comun.
Sistemul institutional, populația și alte date de interes
Suprafață: 238,391 Km pătrați
Capitală: București (1.944.000 loc.)
Orașe principale: Timișoara (312.400), Cluj (309.300), Iași (306.600), Constanța (303.700), Craiova (299.600)
Nume oficial: România
Forma de guvernare: Republică parlamentară semiprezidențială
Putere executivă: Președintele Republicii, în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare, desemnează un Prim Ministru, care trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului reunit în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, pentru cabinetul său de ministri și programul de guvernare.
Puterea legislativă: Parlament bicameral compus din Senat (format din 137 de membri aleși pentru patru ani pe baza principiului proporționalității) și din Camera Deputaților (332 membri, aleși pentru un mandat de patru ani pe baza principiului proporționalității). Ultimele alegeri parlamentare au avut loc pe 11 decembrie 2016.
Puterea judiciară: Curtea Constituționallă este compusă din 11 judecători, numiți pentru un mandat de 3 ani de Președintele Republicii și de Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea Constituțională este compusă din 9 judecători cu un mandat de 9 ani.
Politica internă
Președintele Republicii: Nicușor Daniel Dan, ales la data de 18 mai 2025, cu un mandat de cinci ani.
Guvernul României (învestit la 23 iunie 2025)
Ilie Gavril BOLOJAN – Prim-Ministru (PNL)
Marian NEACȘU – Viceprim-Ministru (PSD)
Tánczos BARNA – Viceprim-Ministru (UDMR)
Cătălin Marian PREDOIU – Viceprim-Ministru și Ministrul Afacerilor Interne (PNL)
Liviu-Ionuț MOȘTEANU – Viceprim-Ministru și Ministrul Apărării Naționale (USR)
Ciprian-Costantin ȘERBAN – Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (PSD)
Alexandru NAZARE – Ministrul Finanțelor (PNL)
Radu MARINESCU – Ministrul Justiției (PSD)
Florin-Ionuț BARBU – Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)
Bogdan-Gruia IVAN – Ministrul Energiei (PSD)
Alexandru ROGOBETE – Ministrul Sănătății (PSD)
Dragoș PÎSLARU – Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (PNL)
Daniel DAVID – Ministrul Educației (PNL)
Oana-Silvia ȚOIU – Ministrul Afacerilor Externe (USR)
Diana–Anda BUZOIANU – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (USR)
Petre-Florin MANOLE – Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (PSD)
Radu-Dinel MIRUȚĂ – Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (USR)
Attila-Zoltán CSEKE – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (UDMR)
András István DEMETER – Ministrul Culturii (UDMR)
Politica externă și relațiile cu Uniunea Europeană
Cei doi piloni fundamentali ai politicii externe românești sunt apartenența la Alianța Nord Atlantică (din 2004) și aderarea la Uniunea Europeană, realizată pe 1 ianuarie 2007.
Participarea activă a României la NATO reprezintă o garanție de securitate și stabilitate, de importanță vitală pentru prosperitatea națiunii române. România joacă un rol important în cadrul NATO, promovând valorile, obiectivele și scopurile Alianței, participând de asemenea la misiunile acesteia.
Se amintește totodată că România este membru al principalelor foruri sub-regionale, printre care Inițiativa Central Europeană (ICE), la South-East European Cooperation Process (SEECP), la Black Sea Economic Cooperation (BSEC) dar și la Southeast European Law Enforcement Center (SELEC).
România a devenit membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007. Printre obiectivele Guvernului român în cadrul european se numără aderarea la Spațiul Schengen și la zona euro. Țara este încă monitorizată în cadrul UE, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare, apt să înregistreze progresele efectuate în procesul de aliniere la standardele europene in materie de Stat de drept și luptă împotriva corupției și a crimei organizate.
Din momentul intrării sale în UE, România are oportunitatea să beneficieze de finanțări acordate în cadrul fondurilor structurale, care sunt un factor determinant pentru dezvoltarea infrastructurală și economică a țării.
Sit-uri instituționale românești:
2. Senat
3. Administrația Prezidențială
4. Guvern
5. Ministerul Afacerilor Externe
Se pot consulta acordurile între Italia şi România pe următorul site:
