Acest site utilizează cookie-uri tehnice, de analiză ale unor terțe părți.
Prin continuarea navigării, acceptați utilizarea cookie-urilor.

Italia și România

Cooperare politică

Relațiile dintre Italia și România sunt extrem de intense, atât pe planul dialogului politic cât și în ceea ce privește colaborarea economico-comercială și se dezvoltă în cadrul Declarației de Parteneriat Strategic Consolidat, semnat de Miniștrii de Externe în 9 ianuarie 2008 la București. Urmează o sinteză a principalelor faze ale dialogului politic din ultimii ani.

După primul (9 octombrie 2008) și al doilea (30-31 mai 2011) summit interguvernamental dintre Italia și România, dialogul politic a fost intens iar întâlnirile bilaterale au fost numeroase.

Se semnalează în special vizita in Italia în aprilie 2015 a Președintelui României, Dl. Klaus Iohannis, în cadrul căreia l-a întâlnit pe Președintele Republicii Italiene dl. Sergio Mattarella și pe Primul Ministru Dl. Matteo Renzi. În același an (8/9 iulie) Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, Dl. Paolo Gentiloni a efectuat o vizită la București în cadrul căreia a deschis lucrările Conferinței ANCE și s-a întâlnit cu cele mai înalte autorități ale statului (Președintele Iohannis și Primul Ministru Victor Ponta) dar și cu oameni de afaceri și reprezentanți ai Sistemului instituțional italian din România.

Președintele Camerei Deputaților, Dna Laura Boldrini, a efectuat o vizită în România în perioada 21-22 martie 2016. Președintele Republicii Dl. Sergio Mattarella a vizitat Bucureștiul în perioada 13-14 iunie 2016, întâlnindu-i pe Președintele Iohannis și Primul Ministru Cioloș. Ministrul de Externe Lazăr Comănescu l-a întâlnit la Roma pe omologul italian Gentiloni pe 22 noiembrie 2016.

Vizita la București, pe 19 aprilie 2018, a Președintelui Consiliului de Miniștri Paolo Gentiloni, care s-a întâlnit cu Premierul român Viorica Dăncilă și cu Președintele Klaus Iohannis, a permis o consolidare ulterioara a excelentelor relații nu doar la nivel bilateral dar și in cadrul UE și a confirmat o amplă convergență de viziuni asupra temelor europene.

Tot în 2018 (14-15 iunie) a venit în vizită la București Președintele Senatului Elisabetta Alberti Casellati, cu ocazia reuniunii Asociației Senatelor din Europa.

În octombrie 2018 Președintele Iohannis a efectuat o vizită de stat în Italia și a avut întâlniri cu Președintele Republicii Mattarella, cu Președintele Consiliului de Miniștri Conte, cu Președintele Senatului Alberti Casellati și Președintele Camerei Fico.

În cadrul semestrului român de Președinție a Consiliului UE, nu au lipsit întâlnirile bilaterale. În ianuarie 2019 Ministrii Apărării Elisabetta Trenta și Gabriel Leș au avut convorbiri la București, în timp ce în martie 2019 Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională Ricardo Merlo s-a întâlnit cu Ministrul pentru Românii de Pretutindeni Natalia Intotero. În aprilie 2019 Vice Premierul și Ministrul Dezvoltării Economice și al Muncii Luigi Di Maio l-a întâlnit la Roma pe Ministrul Mediului de Afaceri și Comerțului Gabriel Oprea. În septembrie 2019 a avut loc la Roma întâlnirea dintre Ministrul pentru Afaceri Europene Paolo Savona și Ministrul pentru Fonduri Europene Rovana Plumb.

La 14 martie 2022, ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale, Luigi Di Maio, a efectuat o vizită la București, urmată de vizita ministrului apărării, Lorenzo Guerini, la Constanța, la 28 și 29 martie.

La 3 și 4 mai, ministrul Muncii și Politicilor Sociale, Andrea Orlando, a efectuat o misiune la București.

În perioada 29 mai – 1 iunie, doamna Federica Dieni, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu România, a efectuat o vizită instituțională în România.

La 22 iunie, o delegație a Comisiilor pentru apărare din Camera Deputaților și Senatul Republicii a efectuat o vizită în România.

În cadrul reuniunii la nivel înalt a NATO de la București din 29 și 30 noiembrie 2022, vicepreședintele Consiliului și ministru al afacerilor externe și cooperării internaționale, Antonio Tajani, a participat în numele Italiei.

În cadrul misiunii NATO “Politica aeriană consolidată”, la data de 23 decembrie a aceluiași an, ministrul apărării, Guido Crosetto, a vizitat Contingentul Național și s-a întâlnit cu secretarul de stat român pentru apărare, Eduard Bachide.

La 1 aprilie 2023, o delegație a Comisiei de apărare a Camerei Deputaților, condusă de vicepreședintele Piero Fassino, a vizitat Forța operațională a Forțelor aeriene Gladiator desfășurată în România.

În zilele de 8 și 9 mai 2023, ministrul pentru Întreprinderi și Made in Italy, Adolfo Urso, a efectuat o vizită la București, în cadrul căreia a avut o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, precum și întâlniri cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, și cu ministrul Mediului, Barna Tanczos.

La 13 și 14 iunie, Comisia pentru afaceri externe și apărare a Senatului, condusă de vicepreședintele Sen. Roberto Menia, a efectuat o vizită în țară.

La 6 și 7 iulie, subsecretarul de stat pentru infrastructură și transporturi, onorabilul Tullio Ferrante, a efectuat o vizită cu ocazia ceremoniei de inaugurare a podului de la Brăila, construit de un consorțiu internațional de companii condus de grupul italian Webuild.

În luna septembrie, Bucureștiul l-a primit pe ministrul adjunct al Întreprinderilor și Made in Italy, On. Valentino Valentini, care a luat cuvântul în cadrul panelului de energie al Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (3SI) și s-a întâlnit cu o reprezentare a antreprenorilor și a comunității italiene din România.

 

Sistemul institutional, populația și alte date de interes

Suprafață: 238,391 Km pătrați

Capitală: București (1.944.000 loc.)

Orașe principale: Timișoara (312.400), Cluj (309.300), Iași (306.600), Constanța (303.700), Craiova (299.600)

Nume oficial: România

Forma de guvernare: Republică parlamentară semiprezidențială

Putere executivă: Președintele Republicii, în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare, desemnează un Prim Ministru, care trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului reunit în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, pentru cabinetul său de ministri și programul de guvernare.

Puterea legislativă: Parlament bicameral compus din Senat (format din 137 de membri aleși pentru patru ani pe baza principiului proporționalității) și din Camera Deputaților (332 membri, aleși pentru un mandat de patru ani pe baza principiului proporționalității). Ultimele alegeri parlamentare au avut loc pe 11 decembrie 2016.

Puterea judiciară: Curtea Constituționallă este compusă din 11 judecători, numiți pentru un mandat de 3 ani de Președintele Republicii și de Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea Constituțională este compusă din 9 judecători cu un mandat de 9 ani.

 

Politica internă

Preşedinte: Klaus Iohannis – în funcţie din 21 decembrie 2014 și reconfirmat pe 24 noiembrie 2019 pentru al-2-lea mandat de cinci ani.

Miniștrii Guvernului României

Ion-Marcel CIOLACU – Prim-Ministru

Marian NEACȘU – Viceprim-Ministru

Marian-Cătălin PREDOIU – Viceprim-Ministru, Ministrul Afacerilor Interne

Marcel-Ioan BOLOȘ – Ministrul Finanțelor

Sorin-Mihai GRINDEANU – Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Natalia-Elena INTOTERO – Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse

Alina-Ștefania GORGHIU – Ministrul Justiției

Angel TÎLVĂR – Ministrul Apărării Naționale

Ligia DECA – Ministrul Educației

Raluca TURCAN – Ministrul Culturii

Luminița-Teodora ODOBESCU – Ministrul Afacerilor Externe

Ștefan-Radu OPREA – Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Adrian CÂCIU – Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Adrian-Ioan VEȘTEA – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației

Alexandru RAFILA – Ministrul Sănătății

Florin-Ionuț BARBU – Ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale

Sebastian-Ioan BURDUJA – Ministrul Energiei

Simona BUCURA-OPRESCU – Ministrul Muncii și Dezvoltării sociale

Bogdan-Gruia IVAN – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Mircea FECHET – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

 

Politica externă și relațiile cu Uniunea Europeană

Cei doi piloni fundamentali ai politicii externe românești sunt apartenența la Alianța Nord Atlantică (din 2004) și aderarea la Uniunea Europeană, realizată pe 1 ianuarie 2007.

Participarea activă a României la NATO reprezintă o garanție de securitate și stabilitate, de importanță vitală pentru prosperitatea națiunii române. România joacă un rol important în cadrul NATO, promovând valorile, obiectivele și scopurile Alianței, participând de asemenea la misiunile acesteia.

Se amintește totodată că România este membru al principalelor foruri sub-regionale, printre care Inițiativa Central Europeană (ICE), la South-East European Cooperation Process (SEECP), la Black Sea Economic Cooperation (BSEC) dar și la Southeast European Law Enforcement Center (SELEC).

România a devenit membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007. Printre obiectivele Guvernului român în cadrul european se numără aderarea la Spațiul Schengen și la zona euro. Țara este încă monitorizată în cadrul UE, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare, apt să înregistreze progresele efectuate în procesul de aliniere la standardele europene in materie de Stat de drept și luptă împotriva corupției și a crimei organizate.

Din momentul intrării sale în UE, România are oportunitatea să beneficieze de finanțări acordate în cadrul fondurilor structurale, care sunt un factor determinant pentru dezvoltarea infrastructurală și economică a țării.

 

Sit-uri instituționale românești:

1. Camera Deputaților

2. Senat

3. Administrația Prezidențială

4. Guvern

5. Ministerul Afacerilor Externe

 

 

Se pot consulta acordurile între Italia şi România pe următorul site:

 Arhiva Tratate Internationale